Traditii de Paste la romani

Pastele (Pastile) este cea mai importanta sarbatoare a lumii crestine, mai ales ortodoxe. Insa, cu prilejul acestei sarbatori, oamenii nu numai ca se bucura de intelesul crestin, de Invierea Domnului, dar isi fac timp pentru momente fericite impreuna, in pace si intelegere. Indiferent de cat de credinciosi suntem, de varsta noastra sau de posibilitatile materiale, fiecare roman respecta traditiile si obiceiurile Pastelui si, bineinteles, se bucura de reuniunile familiale si de bucatele specifice, oua rosii, pasca, cozonac.

Cand se sarbatoreste Pastele la romani?

Data Pastelui este schimbatoare si depinde de doua fenomene: de echinoctiul de primavara si de fazele lunii. Inainte ca bisericile sa se desparta, Pastele era sarbatorit in aceeasi zi. Un lucru este cert: Pastele cade intotdeauna Duminica!

Luna plina este un factor important in stabilirea datei Pastelui. Astfel, data lunii pline poate fi mai aproape de data echinoctiului de primavara sau mai indepartata. In anul 325, in cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, s-a stabilit ca Pastele sa fie serbat in duminica imediat urmatoare lunii pline de dupa echinoctiul de primavara. Pentru ca Pastele crestin sa nu cada niciodata odata cu Pastele iudaic, s-a stabilit ca cel crestin sa fie serbat la o saptamana dupa cel iudaic.

Pregatirile pentru Paste

Crestinii se pregatesc de Invierea Domnului prin post si rugaciune. Stim ca Postul Mare tine 40 de zile, timp in care nu se consuma carne (si derivatele acesteia), peste (cu exceptia zilei de 25 martie - Buna Vestire - si duminicii de Florii), oua, lapte, alcool. Intrarea in post se face, insa, treptat, iar de Lasata Secului nu se consuma carne.

Saptamana Mare (sau a Patimilor) este foarte incarcata! In primul rand, la biserica se tin Deniile, slujbe in timpul carora se reface drumul Mantuitorului pana la rastignire. De asemenea, cuprind cantari bisericesti de o frumusete extraordinara.

Dar aceasta saptamana este importanta si foarte ocupata si pentru viata familiei. Toata lumea participa la curatenia casei si la pregatirea bucatelor traditionale. In Joia Mare, romanii vopsesc ouale ce vor fi ciocnite si sfintite de Paste. Multi folosesc metodele traditionale invatate din strabuni: ouale sunt fierte in coji de ceapa sau alte plante pentru obtinerea culorii in mod natural. Ouale rosii sunt un simbol universal al Pastelui.

Slujba Invierii

De Inviere, primul care spune Hristos a inviat! este preotul si o face in timpul slujbei care incepe la miezul noptii. Toti credinciosii ies in curtea bisericii, unde se citeste Evanghelia invierii si se canta Hristos a inviat. Slujba continua pana dimineata, iar la final, sunt sfintite cosurile traditionale de Paste. Cosul traditional de Paste este dus, impreuna cu Lumina Sfanta, acasa, unde masa este pregatita de sarbatoare. Pe masa sunt asezate buchete de flori de sarbatoare, crengute verzi, grau incoltit, oua incondeiate. Pe langa mancarurile traditionale, tot ceea ce nu s-a consumat in timpul Postului Mare este permis.

Cadouri de Paste

Romanii obisnuiesc sa faca daruri si de Paste, mai ales de genul celor gastronomice si florale! In general, protagonistul acestor zile este cosul traditional de Paste. De obicei, gazda pastreaza din bucatele traditionale sfintite dupa Inviere pentru a servi si musafirii, simbolic. Musafirii, de asemenea, obisnuiesc sa aduca din cozonacul si vinul de acasa gazdelor. Mai ales gospodinele sunt foarte atente la acest cadou: la final se va hotari cozonacul carei gospodine a iesit mai bun!

Noi venim in intampinarea sarbatorilor cu o oferta speciala: cosul cadou Paste Fericit! Acest cos contine tot ceea ce da farmec sarbatorii: oua incondeiate, cozonac si vin rosu. In plus, este insotit de un minunat buchet de crini, crizanteme si flori proaspete de primavara intr-un aranjament deosebit. Adaugati cosului gandurile Dvs. sincere fata de persoana draga, iar de restul ne ocupam noi!

Sarbatori in Lumina!