De ce se rotește floarea soarelui după soare?
Se crede în general că floarea-soarelui se întoarce după soare – doar de aici îi vine și numele și tot de aici au luat naștere multe legende ale florii soarelui. Însă acest lucru este doar parțial adevărat – planta se rotește după soare numai într-o anumită perioadă de dezvoltare a sa.
Proprietatea plantelor de a se mișca în funcție de lumina solară poartă numele de heliotropism și doar plantele tinere de floarea soarelui manifestă aceasta caracteristică. În timpul zilei, ele urmăresc direcția soarelui pe cer, de la est la vest, iar în timpul nopții își modifică încet poziția, reorientându-se din nou către răsărit, pentru a aștepta dimineața. Odată ajunsă la maturitate, floarea soarelui se oprește din această mișcare și rămâne îndreptată către est.
Cercetătorii au făcut tot felul de studii, încercând să găsească un răspuns pentru acest comportament al florii. Astfel, au ajuns la concluzia că mecanismul este reglat de un ritm circadian – un fel de ceas biologic al florii soarelui. În sprijinul acestei teorii a stat faptul că, expuse la lumină artificială, plantele și-au continuat mișcarea către vest în timpul zilei și înapoi către est noaptea atât timp cât ciclul era de 24 de ore, dar nu și când era de 30 de ore.
Din punct de vedere fizic, mișcarea plantei în diferite direcții este permisă de faptul că în timpul zilei se alungește latura îndreptată către est a tulpinii, iar în timpul nopții, latura îndreptată către vest.
Într-unul dintre experimente, oamenii de știință au legat florile, astfel încât să nu se poată mișca sau le-au ținut departe de soare. Concluzia a fost că ele s-au dezvoltat mai puțin decât plantele care s-au putut orienta liber spre soare. Deci mișcarea plantei tinere către soare îi permite să obțină cantitatea maximă de lumină pentru fotosinteză, influențând pozitiv creșterea și dezvoltarea sa.
Dar de ce se opresc florile mature din urmărirea soarelui? Ei bine, odată ce s-a încheiat procesul de creștere, principala "grijă" a florii soarelui este să atragă insectele polenizatoare. Experimentele au arătat că plantele îndreptate spre est se încălzesc mai repede și, ca atare, atrag de cinci ori mai mulți polenizatori. Ritmul circadian intervine din nou: pe măsură ce florile se apropie de maturitate, ele reacționează mult mai puternic la lumină în timpul dimineții, oprindu-și treptat mișcarea către vest din timpul zilei.